CAMPANIE / AUDIO – Florentin Pera în campania “De ce nu fac românii sport.”: “Sportul ar trebui să fie o prioritate și o responsabilitate comună cu școala, pentru că reprezintă cea mai mare investiție în sănătate.”

Florentin Pera la Fluier Final, cu Narcis Drejan, în campania Sport Total FM, “De ce nu fac românii sport.”

“În primul rând, cred că ar trebui să plecăm de la rolul fiecărui părinte. Familia poate avea un rol esențial, având în vedere datele pe care le-ați prezentat, în educarea și îndrumarea copiilor către sport. Din punctul meu de vedere, sportul ar trebui să fie o prioritate și o responsabilitate comună cu școala, pentru că reprezintă cea mai mare investiție în sănătate.

Se spunea – nu știu cât de exacte sunt cifrele – că în Germania s-a investit un euro pe cap de locuitor și s-au câștigat zece euro în sănătate. Ceea ce, într-adevăr, este extraordinar.

Generația actuală este captivă în ecrane: telefoane, tablete, jocuri video. Tentația sedentarismului este uriașă, iar alternativele atractive lipsesc. Aș pune pe primul loc educarea în acest sens: nu există o conștientizare reală că sportul este cea mai importantă investiție în sănătate, în dezvoltarea fizică și psihică a copilului. De multe ori se prioritizează meditațiile și rezultatele școlare în detrimentul mișcării.

Cred că de aici ar trebui să începem, de la vârsta copilăriei. Noi am avut altă copilărie: dacă vă amintiți, în pauze eram mereu cu mingea. Din ce am studiat, în Spania și Germania există acum „pauze active”, activități fizice organizate între ore – lucruri extrem de benefice pentru dezvoltare.

De asemenea, cred că lipsește un program național pe termen lung, de minimum zece ani, cu obiective clare, care să includă investiții în infrastructură. La nivelul școlilor, numărul orelor de educație fizică este redus comparativ cu Franța, Germania sau Spania. Noi avem 1–2 ore în primar și gimnaziu, iar la liceu doar o oră. În Franța, Germania și Spania, trei ore sunt obligatorii. În Franța, pe lângă cele trei ore, elevii pot opta pentru module suplimentare, ajungând la cinci ore. În Spania, unele comunități autonome au extins programul la 4–5 sesiuni, integrând și pauzele active de 15–20 de minute pentru combaterea sedentarismului.

Cred că și aici ar trebui intervenit. Este o discuție veche: îmi amintesc că, atunci când eram la echipa națională, vorbeam cu alte țări despre numărul orelor de sport și noi eram mereu codași. Ar fi benefic să introducem mai mult sport în școli, să creăm echipe, exact cum a fost Daciada, care a oferit o bază uriașă de selecție. Dacă nu mă înșel, chiar Nicu Vlad și alți mari sportivi au fost descoperiți prin acel sistem.

Ar trebui gândit un sistem cu multe competiții care să atragă copiii și să-i motiveze. Nici evaluarea nu ar trebui să fie rigidă. Am auzit cazuri în care elevii erau notați slab la educație fizică pentru că „nu au făcut lucruri extraordinare”. Nu cred că acesta este scopul. Dacă ne uităm la țările nordice – vorbesc strict de handbal – la copii nici măcar nu se joacă pe scor. Se încearcă și la noi implementarea acestui model, dar după foarte mulți ani.

Sigur, nici infrastructura nu ne ajută. Știu cazul Liceului Sportiv Banatul, care nu are sală și închiriază una. Vorbim totuși de Timișoara, oraș universitar, iar lipsa unei săli în 2026 mi se pare strigătoare la cer. La fel, nu sunt suficiente bazine de înot. Eu, cel puțin, în clasa I am avut un an de înot obligatoriu. Recent, în Suedia, am discutat cu o ghidă din Cluj stabilită acolo de mulți ani, care spunea că toți copiii sunt îndrumați spre înot, tocmai pentru a preveni accidente și pentru a încuraja mișcarea. Inclusiv adulții și vârstnicii își iau câini pentru a face mișcare zilnică.

Cred că putem lua multe exemple din afară, care – vrem, nu vrem – ne-au depășit, deși noi, în trecut, am stat foarte bine la nivel sportiv și ne mândrim cu sportivi excepționali. Nu vreau să enumăr nume, dar în multe țări cei mai buni ambasadori ai României sunt sportivii. Mă bucur, de exemplu, că acum îl avem pe Cristi Chivu, colegul meu, antrenor la Inter Milano. Sunt mulți care au reușit, dar cred că sunt necesare schimbări.

Vă felicit pentru inițiativă. Este un demers extraordinar, care trage un semnal de alarmă serios privind sănătatea românilor. Sedentarismul și lipsa investiției în sport sunt probleme reale. Sportul nu trebuie privit ca o cheltuială, ci ca o investiție în sănătate.”

Ascultă tot interviul aici: