Luana și Sebastian Cotrău, cei doi frați români care joacă fotbal în Norvegia, au fost invitați în studioul Sport Total FM, la emisiune Fluier Final, cu Narcis Drejan.
Luana are 15 ani și este o jucătoare de mare perspectivă în Norvegia, ea fiind deja selecționată în naționala U16 a Norvegiei. Totodată, fotbalista a debutat pentru LSK Kvinner la echipa de seniori, deși încă mai are ani buni de juniorat în față.
Sebastian, fratele ei mai mare, a fost accidentat și momentan joacă în NCAA, în Statele Unite ale Americii, pentru un colegiu din Idaho.
Cei doi au povestit despre începuturile lor în fotbal, provocările pe care le-a adus mutarea în Norvegia alături de părinți, dar și despre sistemul de învățământ nordic și planurile lor de viitor.
“A fost foarte ok, am debutat, am jucat, dar apoi m-am accidentat. Aștept să vină meciurile din august, noul sezon, de abia aștept să joc din noi. În luna mai m-am accidentat și trebuie 4 luni să mă recuperez. Este o accidentare normală, așa mi s-a spus, mai ales că am făcut trecerea la seniori. Se simte diferența între divizia a doua, unde joc eu normal, și prima divizie. E mul mai în viteză, se joacă mai rapid“, a spus Luana Cotrău.
“Ea tot timpul juca cu mine și prietenii mei. Țin minte că avea 8-9 ani maxim și juca cu minge mare, tip 5, cea mai mare. De abia jungea mingea la poartă, dar în câteva luni dădea peste poartă, foarte repede s-a acomodat.
Eu jucam în liga a doua norvegiană. Teoretic nu voiam să plec, aveam șansa să primesc un contract profesionist. Poate da, poate nu, dar din păcate m-am accidentat, mi-am rupt genunchiul și în Norvegia e foarte greu să joci și fotbal și să faci și școală în același timp. Și atunci m-am gândit să încep 1 an în America și dacă se mai întâmplă ceva, să am un act care să zică că am fost la școala. M-am dus în America pentru că acolo poți să faci colegiu și fotbal în același timp. Mai ales ca fotbalist din Europa ești văzut destul de bine. La mine în echipă sunt olandezi, câțiva germani, eu, câțiva mexicani, cam așa”, a declarat Sebastian Cotrău.
Despre sistemul nordic de învățământ
Cei doi spun că școala din Norvegia este orientată spre timpul liber al elevului, mai ales în primii ani, pentru ca mai târziu, la liceu, să poți alege să faci ceea ce îți place. De asemenea, Sebasian a declarat că școala te susține pentru a face sport de perfomanță și profesorii sunt înțelegători cu sportivii, astfel că rezultatele nu sunt afectate.
“Sistemul de învățământ din Norvegia este foarte liber, mai ales până la facultate. Ai voie să faci ce vrei tu, ai timp să de ocupi de ce vrei tu. Nu-ți ia din timpul liber, nu e stresant, nu te obligă să faci școala tot timpul. Eu când am plecat cu echipa în turnee și jucam în timpul săptămânii, nimeni nu-mi făcea nimic. Școala mă ajuta să trec materiile cu note bune. La orice sport, nu doar fotbal. Mi se pare normal să fie așa.
Din clasa a 12-a și a 13-a îți alegi ce materii vrei tu. La liceu începi în clasa a 11-a și stai 3 ani. Liceul în Norvegia e puțin diferit față de cel din România. Dacă vrei să te bazezi pe educație, este de 3 ani și după facultate. Dacă vrei să te bazezi pe meserie, este de 2 ani studiu și după 2 ani de experiență. Dacă vrei să te faci mecanic, întâi studiezi, apoi lucrezi pentru o companie de mecanici. Sunt și licee sportive, care se bazează doar pe sport”, a explicat Sebastian Cotrău.
“Și la mine este la fel, trec acum la liceu în clasa 11-a și va trebui să vorbesc cu școala, să pot pleca la antrenament. Acum cu prima echipă am antrenament de la 9 dimineața, așa că trebuie să lipsesc de la școală. Sunt foarte înțelegători”, a declarat Luana Cotrău.