Valeriu Iftime ne spune despre reforma marketing-ului în fotbalul românesc și despre Botoșaniul la Europene, la Execuții Matinale, cu Gabriel Maricescu și Daniel Nazare.
Despre reforma marketing-ului în fotbalul românesc, Valeriu Iftime spune: „Haideți să vă spun: reforma trebuie adaptată la sistem. Una este fotbalul de calitate, care oricum aduce lumea la stadion, și alta este realitatea în care suntem acum. În finalul de sezon, în play‑off și play‑out, vedem că doar două‑trei echipe mai au miză. Când doar ele contează, celelalte sunt dezamăgite, iar asta se vede și în tribune.
Mă uit la Rapid: când echipa cade din zona de interes, scade și entuziasmul spectatorilor. Oamenii vin pentru spectacol, nu doar pentru fotbaliști. Actorii sunt actori, dar publicul reacționează la calitatea spectacolului. Dacă nu ne mișcăm în zona de marketing, participarea va scădea și mai mult.
Totuși, fotbalul are o vitalitate extraordinară. Revine imediat ce începe un nou campionat, o nouă poveste. Acum sunt echipe fără miză – cum e UTA, care joacă fără presiune, nu mai poate prinde Europa. Când nu ai miză, e normal ca fotbaliștii să joace mai slab.
greșelile de arbitraj devin mai vizibile
Și greșelile de arbitraj devin mai vizibile. Suntem mai atenți, presiunea e mai mare, iar unele greșeli sunt, într‑adevăr, impardonabile. Dar cred că în timpul campionatului, arbitrii sunt mai puțin presați și nu greșesc atât de evident. Acum noi scoatem în evidență fiecare eroare, pentru că unele chiar contează – cum a fost la Dinamo cu Craiova.
Marketingul trebuie să funcționeze. Eu am încercat multe lucruri, unele au fost slabe, n‑am avut forță. Acum am alte proiecte și sper ca acestea să fie mai bune. Fotbalul se vinde. Fotbalul este extraordinar de interesant, cu sau fără un joc ultra‑spectaculos. Dacă ai și spectacol, și o poziție bună în clasament, e și mai ușor să implementezi metodele de marketing.
Oamenii iubesc fotbalul, sunt foarte mulți interesați. Fotbalul nu moare, nu are cum să moară. Va dispărea doar când va dispărea omenirea. Dar asta nu înseamnă că noi creștem. Din păcate, suntem tot mai jos, deși n‑ar trebui.”
Ascultă tot interviul aici: