Attila Nagy (președintele Federației Române de Hochei pe Gheață) a fost invitatul lui Horațiu Sima și Răzvan Toma, în cadrul emisiunii Trafic Sport.
“Am decis, după Campionatul Mondial din China, să găsim un antrenor cu experiență în Divizia I, acolo unde evoluăm în fiecare an, și care să fie dispus să implementeze și să promoveze jucători tineri. Ne dorim să construim o echipă națională care, în următorii 4-5 ani, să devină stabilă la nivelul Diviziei I, iar dacă structura Campionatului Mondial se va modifica, să avem șansa de a spera la o promovare în elita mondială.
Desigur, acest lucru nu se va întâmpla în următorii 2-5 ani, pentru că este un drum lung și dificil. Însă, într-un orizont de aproximativ 10 ani, ne dorim să avem o echipă suficient de competitivă pentru a putea atinge acest obiectiv.
Despre construcția de patinoare, sigur că ne dorim astfel de investiții, însă nu este rolul federației să construiască patinoare. Rolul nostru este să susținem acest domeniu, să realizăm un lobby pozitiv și să convingem autoritățile locale, primarii și conducătorii administrațiilor județene să investească în infrastructură. Este o investiție foarte valoroasă și nici pe departe atât de costisitoare pe cât se crede. Dacă este bine administrată, aceasta poate contribui semnificativ la dezvoltarea copiilor și a sportului.
Până la urmă, acesta este scopul unei infrastructuri sportive: să ofere copiilor un loc unde să învețe să patineze și să practice diferite discipline, fie că vorbim despre hochei, patinaj artistic sau patinaj viteză. Doar astfel poate fi construit viitorul acestor sporturi. Înainte de toate, însă, este esențial să existe infrastructura necesară pentru ca activitatea să poată începe.
Sunt profund dezamăgit și foarte supărat, deoarece am aflat abia săptămâna trecută despre intenția de schimbare a destinației acestei infrastructuri. Consider că, atunci când este construit un obiectiv sportiv destinat unei anumite discipline, este absolut normal ca proiectanții și autoritățile locale să consulte federațiile de specialitate. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat și nu cred că este o abordare corectă.
Mi-aș dori să avem cât mai curând o întâlnire cu domnul Pușcaș. Am transmis deja o scrisoare și am solicitat sprijinul Agenției Naționale pentru Sport și al Comitetului Olimpic și Sportiv Român pentru păstrarea acestui proiect în forma pentru care a fost conceput inițial.
Acolo a funcționat ani la rând hocheiul bucureștean. Sediul federației era și este în continuare asociat cu acea locație, iar loturile naționale se pregăteau acolo. Numeroase cluburi, precum Steaua, Dinamo, Sportul Studențesc, CSM București, CSS 6 sau Triumf București, și-au desfășurat activitatea în acel spațiu.
Nu poți pur și simplu să iei un vis de la oamenii care s-au luptat timp de zece ani să mențină în viață hocheiul, patinajul artistic și patinajul viteză. Vorbim despre sportivi, antrenori și părinți care au investit din propriile resurse pentru ca visurile copiilor lor să continue. Pur și simplu nu este normal să se întâmple așa ceva.
Terenul aparține Primăriei Municipiului București și a fost transmis Sectorului 2, iar acum se discută despre schimbarea destinației lui. M-am interesat și eu în această perioadă și, din ceea ce am înțeles, schimbarea destinației ar fi posibilă doar prin modificarea cadrului legal. Nu sunt jurist și nu pot garanta că informația este sută la sută corectă, însă aceasta este interpretarea pe care am primit-o.
Poate că autoritățile nu consultă întotdeauna specialiștii, însă există oameni în această țară care au demonstrat că știu să construiască infrastructură sportivă. Îl pot da exemplu pe Ion Țiriac, care a investit fonduri private importante în dezvoltarea sportului. Nu a construit doar săli pentru evenimente, ci un complex sportiv la Otopeni care include patinoar, sală de gimnastică și bazin de înot, oferind condiții pentru multiple discipline sportive. Este un exemplu de investiție făcută cu o viziune clară.
Putem vorbi și despre alte proiecte private de succes care dezvoltă infrastructura pentru sporturile de iarnă. Ar trebui să acordăm mai multă atenție celor care investesc propriile resurse în sport și care demonstrează că astfel de proiecte pot avea succes.
De ce nu am gândi și noi în aceeași direcție? Dacă construim ceva, ar trebui să o facem pentru comunitate și pentru dezvoltarea sportului, nu doar pentru că este o idee de moment.
În ceea ce privește gheața sintetică, am avut ocazia să o testez încă din 2011, la Campionatul Mondial de elită din Slovacia. De atunci și până astăzi nu am văzut niciun patinoar important din lume care să fi renunțat la gheața naturală în favoarea unei suprafețe sintetice. Motivul este simplu: aceasta nu poate găzdui competiții oficiale, campionate mondiale sau alte evenimente de nivel înalt.
Gheața sintetică este formată din plăci speciale din plastic pe care se poate patina, însă comportamentul ei este diferit de cel al gheții naturale. Poate fi utilizată pentru inițiere și activități recreative, dar nu reprezintă o soluție pentru sportul de performanță.
Problema majoră este continuitatea. Dezvoltarea unui sport nu se poate face dacă aceeași infrastructură își schimbă permanent destinația. Nu poți avea două-trei luni patinaj, apoi câteva luni baschet, după care handbal sau volei și să te aștepți la performanță. Există, într-adevăr, sisteme moderne în care patinoarele sunt transformate temporar pentru alte discipline, însă acestea funcționează la un nivel de organizare și investiții pe care, deocamdată, îl vedem mai ales în America de Nord. Noi suntem încă departe de acel nivel.”
Ascultă tot interviul aici:

