La Fluier Final, cu Narcis Drejan, Marius Măldărășanu ne vorbește despre plecarea de la Sibiu și despre Dorinel și Gîlcă și l-a dat exemplu pe Lucescu, dar ne-a spus și despre lupta la titlu și că vede Craiova campioană.
„E foarte dificil să vorbesc despre Sibiul și tocmai de aceea am tot evitat subiectul. Am intrat la Ioneluța în emisiune și atunci am avut o discuție mai amplă despre hobby‑uri, despre fotbal, play‑off, play‑out, și la un moment dat am avut o inspirație de moment. E normal — așa cum unui antrenor îi trebuie inspirație la schimbări, la decizii rapide — și conducătorilor le trebuie inspirație când schimbă sau numesc un antrenor.
De acolo, cineva din Sibiu, de la un ziar local, a preluat ideea că m‑aș fi „înțepat” cu Dorinel, cu patronul și așa mai departe. Lucruri… știți cum e. Eu am declarat imediat după ce domnul Munteanu a fost instalat că chiar cred în el, cu adevărat, că va salva echipa. Și în continuare cred că o va salva, mai ales că urmează meciul ăsta, practic o finală, cu Slobozia.
Dacă mă gândeam la asta? Nu. Dar nu vreau să insist prea mult. Asta voiam să clarific. Chiar și Claudiu Rotar a spus imediat că obiectivul principal va fi barajul și că vor încerca să recupereze pe finalul sezonului regulat. Asta e. Probabil blocajul despre care tot vorbeam când eram acolo s‑a menținut. Un blocaj mental. Nu pot să cred altceva, pentru că, la fel cum gândeam și eu — și cum a spus și domnul Munteanu la conferințe — trebuiau obținute victorii. Din păcate, nu s‑a întâmplat.”
clubul este mai presus decât oricine
„Dom’le, când avem o problemă, trebuie expusă în fața tuturor jucătorilor. Uite, X-ulescu a avut ceva de comentat la adresa antrenorului, nu? Da. Cred că în 90% din interviurile mele am pomenit de Nea Mircea. Am învățat enorm de la el. Sunt un norocos — eu și toți cei care l‑am avut antrenor.
Acum, depinde de situație. Sunt momente în care trebuie să vorbești în fața echipei, pentru că altfel poate apărea un alt conflict. Dacă vorbești doar cu jucătorul care a greșit, iar ceilalți au văzut gestul și nu i‑ai atras atenția public, se poate interpreta greșit. Tu vorbești cu el separat, încerci să‑l readuci pe linia de plutire, să înțeleagă ce a făcut. Dar se poate întâmpla ca, peste o perioadă, să apară un incident similar. Atunci trebuie discutat în fața echipei, altfel apare reacția: «Păi da, dar lui cutare nu i‑a zis nimic».
Până la urmă suntem bărbați, e fotbal, sunt peste 20 de jucători la antrenament. Pot apărea reacții, nu scandaluri, dar reacții firești, uneori și din cauze personale, familiale. Trebuie să înțelegem și astfel de situații — până la un punct. De asta spun: depinde de gravitatea situației.
Trebuie să iei decizii. Important este ca nimic să nu afecteze echipa și clubul. Până la urmă, clubul este mai presus decât oricine.”
Ascultă aici tot interviul: