Fadi Haddad declară pentru Fluier Final, cu Narcis Drejan, că el este pe jumătate român; a fost secundul lui Motroc și cum a ajuns la Păulești și ne povestește cum a fost chemat la DIICOT, și la Integritate.
Fadi Haddad ne spune câte ceva despre el: „Sunt pe jumătate român. Mama mea este româncă, din Iași, iar eu am copilărit în Iordania, de unde este tatăl meu. Mi-am petrecut copilăria acolo, iar cariera am început-o în Dubai. Am antrenat în Dubai timp de 10 ani, la un nivel destul de ridicat. Am antrenat și în țara mea, în prima ligă.
În 2018, soția mea – care este tot româncă – a decis că își dorește o schimbare și că ar vrea să se întoarcă acasă. Pe de altă parte, pentru mine, Europa a fost mereu o atracție. În 2016 am primit chiar o ofertă, un precontract, în Belgia, la un club care atunci era în Liga a II‑a, Royal Virton. Am vrut să fac pasul către Europa, dar nu s-a putut atunci, pentru că eram în Dubai și nu am reușit să plec în perioada respectivă. Când am venit în România, am zis să încerc să văd cum este.”
„Am fost secundul domnului Motroc. Cu domnul Motroc am lucrat aproape jumătate de sezon, poate chiar mai mult, dar ne leagă o prietenie mai veche, ne cunoaștem de mult timp. Am licența A, iar acum sunt și candidat la licența Pro. Mai am două module până la finalizare. Sunt deja cursant pentru licența Pro și mai am câteva module, două sau trei, plus termenul final.”
fotbalul este universal, nu ar trebui să existe probleme în fotbal
Despre cum i se pare antrenoratul în România, Fadi Haddad a spus: „E foarte greu. Nu greu, foarte greu. Vorbeam mai devreme cu un prieten foarte bun: fotbalul este universal, nu ar trebui să existe probleme în fotbal. Problema este la oameni. Oamenii care conduc fotbalul – acolo este problema. Principiile fotbalului nu se schimbă nicăieri în lume. Se joacă în Iordania, în România, în Anglia la fel, ca principii. Dar oamenii, mentalitatea, asta se schimbă și asta creează probleme. Din păcate, sunt foarte multe orgolii. Foarte multe orgolii care, din punctul meu de vedere, ar trebui lăsate deoparte. Ar trebui să fim mai deschiși și să acceptăm și părerea altora. Nu există un manual în fotbal: «Uite, asta e cartea și cartea asta te duce la succes.»”
Ne povestește despre ce s-a întâmplat la Sepsi, despre implicarea poliției, DIICOT, și la Biroul de Integritate: „Am avut efectiv o discuție cu persoana care băga banii la echipă. Venise la meci. Noi abia ajunseserăm acolo, la Sepsi. Jucătorii și noi, stafful, ieșiserăm să vedem terenul, gazonul pe care urma să jucăm. O verificare de rutină. După aceea, jucătorii au intrat în vestiar. În momentul în care au intrat ei, eu am rămas afară cu respectivii, la o mică discuție. «Uite, ce părere ai? Suntem bine în clasament. Hai să facem asta… Cred că ar fi bine să lăsăm și noi meciul de astăzi.» Și i-am zis: «Frate, nu vreau să las niciun meci, sincer îți spun. Nu sunt pregătit să fac așa ceva. Eu vreau să câștig. Am un singur lucru în cap: victoria. Vreau să iau trei puncte.» Aveam șanse foarte mari. Dacă îi băteam pe Sepsi II atunci – și chiar erau de bătut, vă spun sincer – eram pe locul 1 sau pe locul 2. Cel puțin pe locul 2, la egalitate de puncte cu primul. Aveam șanse reale.
A doua zi dimineață, când eram în cantonament, am făcut o ședință cu jucătorii și cu stafful. Le-am mulțumit tuturor. Am avut puterea să mă uit în ochii lor, să le mulțumesc și să-mi iau rămas-bun. Apoi am plecat acasă.
«Dom’le, există niște regulamente, trebuia să anunți mai devreme.»
După aceea mă sună poliția: «Treci că trebuie să dai declarații.» M-am dus, am stat vreo trei ore acolo. Vă dați seama, nu a fost deloc o experiență plăcută. Apoi a trebuit să merg și la Biroul de Integritate al FRF, să dau declarații și acolo. Nici acolo nu a fost ușor. La început m-au luat direct: «Dom’le, există niște regulamente, trebuia să anunți mai devreme.» Ce să anunț? Nu aveam dovezi clare, 100%, ca să pot demonstra ceva. Mi-au spus că pot fi amendat cu 30.000 de lei, că pot fi suspendat șase luni. Dar până la urmă, domnul Pașcu, de la Biroul de Integritate, s-a comportat ca un gentleman. Mi-a explicat multe, mi-a spus să nu-mi fie frică, că mă susține și că nu trebuie să-mi fie teamă să vorbesc. Și i-am spus tot ce s-a întâmplat, cu integritate, fără să mă laud cu nimic.
Există un regulament FRF: dacă un antrenor sau un jucător află din timp că există o intenție de blat sau orice neregulă, trebuie să anunțe. Altfel, riscă suspendare și amendă mare. Dar, din punctul meu de vedere, eu nici măcar nu începusem vreo anchetă. Nu m-am dus nicăieri să dau în oameni. Eu sunt o persoană care nu dă în nimeni. Mi-am văzut de treaba mea. Ce s-a întâmplat, s-a întâmplat. Le-am mulțumit jucătorilor, m-am uitat în ochii lor și am plecat acasă liniștit. Chiar dacă nu mi-a fost bine o perioadă. E greu în România fără salariu, fără bani, și mai ai și nevasta pe cap. Nu e ușor.”
Ascultă tot interviul aici: