Când fotbalul produce victime, lacrimi și durere: 15 aprilie 1989, drama de pe Stadionul Hillsborough

Articol scris de Lect. Univ. Dr. de istorie Florian Olteanu

Fotbalul trezește pasiuni. Oamenii râd de bucurie la o victorie mult visată, plâng când favoriții pierd.

Uneori, însă, meciurile de fotbal generază tragedii: dispute între „ultrași” sau reglări de conturi precum asasinarea lui Andres Escobar în iulie 1994, pe fondul eliminării Columbiei datorită erorilor sale în partidele disputate în grupele Mondialului din SUA 1994.

Mai sunt și incidentele cauzate de suprapopularea arenelor fotbalistice. Așa s-a întâmplat pe 15 aprilie 1989.

Stadionul Hillsborough  aparținea echipei Sheffield Wednesday.  În aprilie 1989, se desfășurau semifinalele Cupei Angliei. Regulamentele competiționale impuseseră ca partidele să se desfășoare pe „teren neutru”.

Semifinala care a avut loc pe 15 aprilie 1989 opunea echipele FC Liverpool și Nottingham Forest.  De regulă, fanii primeau, pentru a se evita incidentele, spații separate pentru ei și pentru galerii. Pe 15 aprilie 1989, fanii lui Liverpool au primit dreptul de a ocupa Peluza „Leppings Lane”.

Reprezentantul forțelor de Poliție care trebuia să asigure securitatea în tribune superintendentul șef David Duckenfield a luat o decizie periculoasă. Cum intrarea principală din peluză era deja supraaglomerată, el a decis să deschidă un tunel care ducea către centrul peluzei respective, unde erau locurile în picioare. De regulă, acel tunel se deschidea pentru a ușura evacuarea stadionului, nu umplerea acestuia. Când tunelul s-a deschis, fanii „Cormoranilor” (jucătorii sunt supranumiți datorită emblemei orașului-port și emblemei echipei, drept „Cormoranii”) au intrat în zona de acces prin tunel și așa aglomerată.

Între timp, partida a început iar fanii lui Liverpool FC încă mai luptau să intre pe stadion. Busculadele în tribune erau cumva prevenite printr-o serie de bariere amplasate, dar acestea au cedat sub presiunea mulțimii mult prea numeroase. Era minutul 6 când o barieră care a cedat a dus la o busculadă de proporții. Au fost implicate nu mai puțin de 832 persoane. Acest număr a reprezentat 766 răniți și 97 decedați.  Fanii au încercat să ajute la evacuarea celor mai răniți dintre ei, folosind chiar și fragmente de panouri publicitare pe post de tărgi improvizate.

Dintre cei 97 decedați, 79 au decedat pe loc și 14 au murit la spital. 2 victime au decedat la câteva luni, o a treia a murit după patru ani de suferință, în 1993,  iar o a patra a murit după 32 de ani, în 2021.  Din cei 79 de decedați pe loc, 41 puteau fi salvați dacă stadionul ar fi dispus de mijloace suficiente pentru a se acorda primul ajutor în astfel de situații. În iulie 2021,  a decedat și cea de a 97-a victimă a acelei busculade.

Anchetele au durat până în 2012, ele au arătat că Poliția a purtat responsabilitatea proastei gestiuni a situației prin accesul în tribune cu mult peste limita admisă și prin absența mijloacelor de intervenție eficientă în caz de dezastru. În plus, stadionului nu i se reînnoise certificatul de siguranță.

Verdictul final a fost pronunțat în 2016, la 27 de ani de la tragedie: fanii nu au făcut nimic ilegal de natură să distrugă infrastructura și să ducă la tragedie. Vina exclusivă a revenit Poliției. Principala acțiune de după tragedia din primăvara lui 1989 a fost aceea că s-au interzis, pe toate stadioanele britanice, existența „teraselor” unde spectatorii să stea în picioare, capacitatea stadioanelor fiind reglementată exclusiv la „locuri pe scaune”.