AUDIO | Discuția despre problemele juridice la Federația Română de Automobilism continuă la Trafic Sport, cu Ștefan Popescu

Discutăm cu Ștefan Popescu (președinte Federației Române de Pescuit Sportiv) la Trafic Sport, cu Horațiu Sima și Răzvan Toma.

Acesta continuă discuția avută anterior despre problemele juridice la Federația Română de Automobilism.

“Să începem cu ceva simplu. În ultimul timp au început să se întâmple anumite lucruri. Nu s‑a ținut cont, nici la nivelul federațiilor sportive, nici la nivelul Agenției Naționale pentru Sport, de două aspecte esențiale.

Primul aspect: Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, care, începând cu anul 2009 — odată cu modificările aduse prin Tratatul de la Lisabona — a introdus în articolul 165 reglementări privind structurile sportive la nivelul Uniunii Europene. La nivel european, toate structurile sportive trebuie să fie de drept privat. Tratatul, fiind ratificat de Parlamentul României prin Legea 157/2015, face parte din legislația națională, iar în caz de conflict între legislația națională și cea europeană, prioritate are legislația europeană.

Al doilea aspect ignorat este Recursul în Interesul Legii pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 19/2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 86 din 13 ianuarie 2024. Este important de știut ce prevede acest recurs.

Înalta Curte a clarificat o problemă esențială: dacă membrii nou‑afiliați trebuie sau nu să fie înscriși în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor de la tribunalul competent pentru a avea drept de vot. Decizia este obligatorie pentru instanțele de judecată, conform art. 518 din Codul de Procedură Civilă.

Revenind la cazul dumneavoastră: Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut în motivare că federațiile sportive naționale nu se supun Legii 69/2000, ci Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, punând în acord art. 35 alin. (2) din Legea 69/2000 cu art. 6, art. 33 și art. 35 din OG 26/2000.

Argumentul Înaltei Curți a fost că, întrucât OG 26/2000 nu conține norme derogatorii pentru federațiile sportive naționale, acestea se supun regulilor generale, adică acelora în baza cărora au dobândit personalitate juridică.

În acest context, nicio federație sportivă nu are automat statut de utilitate publică, deoarece utilitatea publică, conform OG 26/2000, se acordă prin hotărâre de guvern, raportat la art. 45 alin. (2) din aceeași ordonanță.

Revenind la cazul discutat anterior: Federația Română de Automobilism Sportiv nu pare să fi ținut cont de modificările legislative. În anul 2017, prin OUG 38/2017 (aprobată prin Legea 90/2018), a fost introdusă o procedură de autorizare a sportivilor de performanță.

“Sportivii de performanță nu pot primi licențe direct de la federație”

Sportivii de performanță nu pot primi licențe direct de la federație. Federațiile sunt obligate să îi autorizeze la solicitarea cluburilor sportive, conform metodologiei aprobate prin Ordinul Ministrului Tineretului și Sportului nr. 438/2018.

În aceste condiții, nu este surprinzător că sportivii câștigă acțiuni împotriva federațiilor, deoarece la nivelul Uniunii Europene sportivii beneficiază de drepturi pe care federațiile omit să le includă în contractele de activitate sportivă, statute și regulamente.

Sportivii, la nivel european, sunt asimilați lucrătorilor. Ei beneficiază de libertatea de circulație a forței de muncă, conform art. 45 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.

Situația va fi și mai dificilă pentru cluburile profesioniste, deoarece sportivii nu mai sunt condiționați de acordul clubului pentru a se transfera. Sportivul, printr-o simplă notificare, dacă găsește o ofertă mai bună, își poate anunța clubul și se poate transfera unde dorește.

Există jurisprudență a Curții de Justiție a Uniunii Europene — cazul unui sportiv francez legitimat la Dinamo Moscova — în care, după ani de litigii, CJUE a stabilit acest principiu.

Și mai interesant este faptul că o decizie a CJUE de anul trecut permite părților aflate în litigiu la Tribunalul de Arbitraj Sportiv de la Lausanne să atace deciziile definitive ale tribunalului în instanțele civile, pentru verificarea compatibilității cu dreptul european.”

Ascultă tot interviul aici: