AUDIO | Răzvan Pîrcălabu dă de pământ cu antrenorii români: ”Nu scot capul, au metehne vechi. Când ieși afară nu te bagă nimeni în seamă”

Președintele FR Lupte, Răzvan Pîrcălabu, a explicat, la Trafic Sport, cu Horațiu Sima și Răzvan Toma, de ce preferă să apeleze la antrenori străini. Oficialul crede că tot sportul românesc suferă din cauza unei lipse de pregătire la nivelul antrenorilor.

”Ești obligat să recurgi și la astfel de soluții, dacă vezi că antrenorii români nu scot capul sau au rămas cu metehnele vechi. Vorba lui Gică Hagi: „Lungă și pe-a doua”. Când vezi că nu este actual, se crede cel mai bun antrenor, dar nu are treabă cu realitatea. Când merge afară, nu îl bagă nimeni în seamă. Este depășit ca metodă de lucru, ca metodă de antrenament, mai ales ca viziune. Eu îmi dau seama repede dacă antrenorul din fața mea are viziune. Îi pun câteva întrebări și văd dacă se bâlbâie sau bate câmpii. Așa că ești obligat să apelezi la astfel de soluții. Noi am adus un antrenor din Ucraina și am fost foarte mulțumit.

”Ne-a ieșit cu Saritov”

Mi-am dat seama după rezultate, în primul rând. La fete, de exemplu, luam una-două medalii, un bronz, poate un bronz și un argint. Iar în ultimii doi ani ne-am clasat în primele patru națiuni, am luat trei-patru medalii, două titluri europene, o schimbare radicală. Am fost criticat mult pentru aceste alegeri, inclusiv pentru naturalizarea lui Albert Saritov, dar noi și acum respirăm prin acea medalie. Am prins un balon mare de oxigen după JO de la Rio. Oxigen care s-a văzut și la buget, unde ne-a permis să creștem tinerii care acum fac performanță. A fost o soluție de moment cu Saritov, dar ne-a ieșit și am profitat din plin. Și rezultatele au apărut.

Dacă la Los Angeles ne ies lucrurile așa cum ne dorim și cum am muncit mult, ca federație, am pune capacul. La Europene am luat medalii, la Mondiale am luat medalii, trebuie să găsim cheia pentru a avea continuitate la Jocurile Olimpice. Asta vreau: la fiecare ediție, Federația Română de Lupte să se întoarcă măcar cu o medalie, să devină o obișnuință”.