Octavian Ursulescu (jurnalist, moderator de televiziune) a discutat cu Răzvan Toma și Cosmin Aioniță la Trafic Sport.
„Mănânc sport pe pâine, așa este. Fie că îl urmăresc la televizor, fie că merg la pescuit. Și pescuitul este tot un sport! Cât despre pescuit, Adrian Daminescu este un mare pescar. El merge la crap, eu nu sunt pescar de crap. Se duce la bălțile acelea unde se practică «catch and release», prinde crapi de 20-30 de kilograme, îi fotografiază și apoi îi eliberează. Eu prefer Delta și Dunărea, nu merg la aceste bălți special amenajate pentru marii pescari de crap, care au echipamente speciale pentru așa ceva. Adrian Daminescu este, într-adevăr, unul dintre pescarii pasionați.”
Despre spectacolul de revistă care l-a avut în centru pe Octavian Ursulescu, acesta ne-a declarat: „Mulți au înțeles că este un omagiu aniversar. Nu era niciun omagiu, nu era nicio vârstă rotundă și nici nimic legat de mine în mod special. Este doar un format, un proiect mai vechi al Teatrului de Revistă «Constantin Tănase», numit «Autograf». Au existat, pe rând, «Autograf Horia Moculescu», cu el prezent pe scenă, bineînțeles, «Autograf Dan Dimitriu», au fost dedicate și altor personalități, precum Maria Nagy sau Mirabela Dauer.
Nu, nu sunt pe moarte și nici nu este vreun spectacol de adio
Acum mi-au propus și mie acest concept și, bineînțeles, am fost de acord. Au invitat o mulțime de artiști pe care i-am prezentat de-a lungul timpului. Probabil de aici a apărut impresia că ar fi un omagiu. Nu, nu sunt pe moarte și nici nu este vreun spectacol de adio”, a glumit acesta.
„A fost mai degrabă o formă de magie, în sensul că am fost alături de acești artiști pe scenă, așa cum am fost și în ultimii 30-40 de ani. Dovadă că a venit special din Germania și Pompilia Stoian.
Am fost foarte impresionat de tot ceea ce s-a întâmplat. Spectacolul s-a numit «Prieten Drag», titlu care reprezintă, de fapt, o dedicație făcută spectatorului.
El este prietenul nostru drag, publicul. El ne ridică, el ne coboară, el umple sala. Dacă n-ar exista spectatorii, nici noi n-am exista.
De aceea am încheiat spectacolul cu această melodie, interpretată de toți artiștii reveniți la rampă. Și mai este ceva ce nu prea știe lumea: s-au împlinit exact 60 de ani de când «Prieten Drag» a câștigat trofeul Festivalului de la Mamaia, în 1966. Așadar, 60 de ani de la lansare.
Să nu uităm că melodia «Prieten Drag», compusă de Radu Șerban pe versurile lui Constantin Cârjă, a fost declarată, la cumpăna dintre milenii, în ancheta Radio România, melodia secolului XX.
Acestea au fost cele două motive pentru care această piesă a reprezentat laitmotivul finalului de spectacol. Pompilia Stoian a interpretat-o și a emoționat întreaga sală.
Au existat și multe surprize. Cea mai mare a fost Corina Chiriac. Nu figura pe afiș și nu știam nimic. La final a apărut din culise și ne-a cântat, așa cum o face de fiecare dată, readucând în memorie momente speciale.
De fapt, întregul spectacol a fost unul al amintirilor, al poveștilor frumoase legate de interpreți, melodii și festivaluri. Eu am stat într-un fotoliu, iar lângă mine se afla un al doilea fotoliu în care îi invitam, pe rând, pe artiști. Schimbam câteva vorbe, după care aceștia interpretau câte o piesă.
O altă surpriză a venit din sală: Sergiu Cioiu, care a interpretat două melodii de Alexandru Mandy, inclusiv «Venise vremea». Un moment nostalgic și foarte apreciat de public. Despre ceilalți invitați vă pot spune că au fost cu toții extraordinari.”
Ascultă tot interviul aici: