Discutăm cu Elisabeta Lipă la Execuții Matinale, cu Gabriel Maricescu și Daniel Nazare, despre activitățile din canotajul românesc.
“În grădina mea asta frumoasă, avem un program de finanțare care vine în sprijinul nostru. Pe lângă ceea ce finanțează federația, avem „Energie pentru performanță”, unde am crescut numărul sportivilor pe care îi susține federația.
Am cumpărat echipamente, bărci și tot ceea ce este necesar, pentru că zona privată este vitală în sport. De ce este vitală? Dacă cineva înțelege lucrul ăsta și ajută sportul prin facilități fiscale, astfel încât noi să ne putem dezvolta… acum, fiecare cum se orientează, așa funcționează.
După care, având acest program care s-a dezvoltat foarte frumos, facem selecția la copii. Avem copii și de 12-13 ani. Am avut, iar și acum, selecția pentru intrarea în CNOPJ-uri, unde au fost în jur de 300 de copii.
Formăm Centrele Naționale Olimpice de Juniori, care ne reprezintă la campionatele mondiale și europene. Eu sunt, știți cum, foarte fericită. Am avut Mondialul la vlog, avem campioni mondiali și la băieți, și la fete. Avem fete care au terminat acum Junioratul și vor accede în următoarea categorie, Under 23, care intră minim în concurs la campionatele europene de tineret.
Avem rezultate și la mondiale, și la europene, toate culorile, plus locuri 4 și 5. Când ai o generație cu mai mulți sportivi care împlinesc 18 ani, rezultatele sunt mai bune, pentru că au altă experiență, altă maturitate. Când sunt mai mulți de 16-17 ani, e normal: nu știu încă să concureze. Noi nu avem atât de multe competiții la care ar trebui să-i trimitem ca să capete experiență, să scape de stres, de emoții, de lupta cu adversarul. Dar toate aceste lucruri se educă.
seniorii: cireAșa de pe tort
Avem rezultate la Europeanul de Under 23, am avut până acum campioni mondiali și medaliați la mondiale și europene de Under 23. După care vin seniorii, care sunt cireașa de pe tort, ca să zic frumos: am terminat pe locul 1 la europene și pe locul 4 la mondiale. Suntem acolo, în grafic.
Dar toată lumea mă întreabă: „Doamnă, ce faceți de aveți rezultatele astea?” Asta este o construcție de trei cicluri olimpice. Gândiți-vă că atunci când am preluat Federația Română de Canotaj, aveam o singură sportivă rămasă după Jocurile Olimpice de la Beijing, un lot de băieți inexistent, tineret nu exista, iar juniorii erau și ei… pe acolo.
A venit Londra fără nicio medalie, un picaj total, de am crezut că îmi stă inima în loc când am văzut rezultatul. Și atunci, ambiția de care am dat dovadă — și dau dovadă — și sportul m-au ajutat să fac lucrul ăsta. Nu m-am lăsat și am căutat soluții. Am avut colegi care au crezut în mine, pentru că singură nu poți face așa ceva.
Canotajul nu este un sport care se practică oriunde și oricând. Trebuie să-l dezvolți în zone unde ai facilități: apă, masă, casă. Noi avem bazele sportive unde se pregătesc, dar îi ducem, de exemplu, la Iași. Acolo avem un centru de juniori, iar federația îi duce cu microbuzele la școală, îi lasă, iar la final îi ia. Astea înseamnă niște costuri. Tocmai ca să aibă timp să se pregătească, să se odihnească. Este un sistem pe care l-am creat și care dă roade.”
Ascultă aici tot interviul: