Discutăm la Execuții Matinale, cu Daniel Nazare și Gabriel Maricescu, cu Marius Avram despre scandalul de la Cluj:
„Te gândești, domnule, ce aș fi putut face pentru a preveni ceea ce s-a întâmplat acolo. Da, arbitrul de rezervă are un rol extrem de important și știu că există foarte multe discuții, atât la nivel de CCA, cât și la cursurile cu arbitrii. Domnule, voi, cei din rezervă, nu sunteți acolo doar ca să ridicați tabela și să arătați schimbările, că na, asta o poate face oricine. Trebuie să fiți foarte implicați în tot ceea ce se întâmplă în joc: să urmăriți ce se întâmplă în teren, comportamentul antrenorilor, al celor de pe bănci, să ajutați cât de mult puteți arbitrul ca să ducă meciul la bun sfârșit, fără incidente de genul acesta. Că na, ăsta-i scopul până la urmă.
Și ceea ce putea să facă, urmărind cu mare atenție ce s-a întâmplat, fără a interveni în acel minut 85 în care s-a petrecut, să zicem, elementul declanșator… dacă putem considera asta o scuză pentru ceea ce s-a întâmplat.
Deci, amândoi erau foarte aproape de ceea ce s-a întâmplat, într-o zonă cu potențial de risc, de escaladare, de scandal și așa mai departe. Automat trebuie să fie atent acolo, să fie prezent în zonă. Prin simpla lui prezență ar fi eliminat complet un potențial conflict. De foarte multe ori, simpla prezență detensionează lucrurile.
În schimb, sunt fotbaliști care înjură într-un mod grosolan și nimeni nu intervine. Arbitrul de rezervă întotdeauna îl cheamă: „Băi, dă-i roșu antrenorului că nu știu ce a făcut.” Sau galben, că îl cheamă și pentru galben. Dar niciodată nu intervine când jucătorii din teren fac anumite lucruri și centralul nu vede. Da, într-adevăr, există o tendință de a fi un pic mai drastic cu oficialii. Se zice: dom’le, jucătorul joacă, e acolo în teren; antrenorul trebuie să aibă o conduită ireproșabilă, la fel ca arbitrul, că până la urmă și arbitrul e om. El trebuie să aibă o conduită ireproșabilă, indiferent ce se întâmplă, indiferent câte înjurături auzi din tribune. Că vă dați seama, în decursul anilor, te înjurau unii… și la un moment dat simțeai că explodezi, dar n-ai ce să faci. Trebuie să ai un comportament exemplar. La fel este și în cazul antrenorilor. Se consideră că, indiferent ce se întâmplă, antrenorul trebuie să aibă un comportament diferit.
Jucătorii se mai lovesc, se mai înjură între ei. Asta e, uneori te mai faci că nu auzi. Când se întâmplă să te înjure în față sau când este foarte vizibil că vine lângă bancă și înjură un antrenor al echipei adverse, atunci nu poți să mai treci cu vederea. Că între ei se mai șicanează și așa mai departe, și mai auzi… se cam trece cu vederea. Pentru că se consideră că face parte din fotbal. Nu e neapărat corect, dar asta este realitatea din teren, ceea ce vă spun eu acum. Se cam trece cu vederea.
Dar când un jucător vine lângă bancă, trece pe lângă bancă în mod clar, vizibil, și înjură antrenorul echipei adverse, iar tu ești acolo, ca rezervă sau asistent, trebuie să iei măsuri imediat.”
Ascultă tot interviul aici: