Acum 40 de ani, pe 6 aprilie 1983, Craiova Maxima juca manșa tur a undei duble istorice cu Benfica, la Lisabona, pentru un loc în marea finală a Cupei UEFA. Cu o trupă imbatabilă care îi avea în componență pe Balaci, Lung, Geolgău, Țicleanu, Crișan sau Cămătaru, oltenii au remizat 0-0 în tur, iar în Bănie, de asemenea, scor 1-1, rezultate ce i-au calificat pe portughezi.
Aurel Țicleanu, unul dintre componenții de bază ai Craiovei Maxima, a rememorat, în direct la Sport Total FM, cele 2 meciuri din acea vreme și aduce în prim-plan aspectele care au făcut ca oltenii să nu se califice, inclusiv celebra bară a lui Zoli Crișan.
“A jucat mai bine Craiova la Lisabona decât acasă. Am avut o ocazie mare, îmi aduc aminte de ea, mai am momente așa. Nu știu ce căutam undeva pe la centrul terenului, dar undeva în stânga și portughezii încercau să ne blocheze. Am primit o minge, am juca-to din prima cu stângul din întoarcere pentru Zoli (n.r. Zoli Crișan), în partea cealaltă. El a plecat cu viteza lui, numai că se ducea în 16 metri, a ieșit cu portarul. Eu ca să-mi văd de treabă, am plecat și m-a suprins Zoli, pentru că era în unghi, mi-a întors-o mie. Fiind jumătate întors spre poartă, era perioada când nu vedeam bine cu partea stângă, dacă aș fi avut ochiul atunci să am privirea periferică aș fi jucat probabil mingea cu latul în poarta goală.
A fost o mare situație, o mare ocazie. Dar continui să cred faptul că aveam lotul numeric foarte mic, eram foarte puțini. Eu i-am reproșat tot timpul lui Petrică Purima chestia asta, el s-a supărat atunci și n-a avut răbdare. I-am făcut și o socoteală atunci cam câte meciuri ar fi jucat, pentru că el putea să joace toate cele patru poziții în apărare, plus mijlocaș central. Erau 34 de etape atunci, dar toți jucau 29-30, plus că aveam faza finală de Cupa României, câteva tururi de cupele europene și atunci eu cred că, una peste alta, ar fi jucat. Iar cu Petrică Purima fundaș dreapta la meciul cu Benfica eu cred că altfel ar fi stat lucrurile. Și de ce spun asta, pentru că ai avut un Gheorghiță Geolgău pe care l-ai trecut din atac, un atac pe care l-ai avut contra Italiei, Cămătaru-Geolgău, campioana mondială en-titre, cu care ai câștigat. Jucai același atac, nu trebuia să improvizezi. Așa e în viață, orice am face nu putem face decât să umplem o jumătate de pahar, iar restul depinde unde se uită, la partea plină sau la partea goală. Ceilalți din partea cealaltă ar spune “păi Gheorghiță Geolgău a fost implicat în faza din care Ilie a dat gol din lovitură liberă”.
La bara lui Zoli eu am centrat și a dat transversală. La o lună după aceea am făcut un antrenament și am văzut că era cel puțin cu 3 cm mai joasă. Alergam 100 d emetri de la o poartă la cealaltă și la capăt respiram. Băieții care erau acolo în apropierea porții, în timpul pauzei dintre serii, se întindeau până la bara transversală. Au constatat anomalia. La o bară ajungeau, la cealaltă nu. Am măsurat, cel puțin 3 cm mai jos. Adică bara aia a lui Zoli, aia putea să intre direct în poartă”, a declarat Aurel Țicleanu.