România are 2.881 de adrese web incluse pe lista neagră a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), potrivit paginii oficiale ale instituției, care indică 8 octombrie 2026 drept data ultimei actualizări. Practic, sunt site-uri identificate de autoritate ca oferind jocuri de noroc neautorizate în România. Numărul adreselor nu reprezintă însă, automat, numărul operatorilor: aceeași “afacere” poate folosi mai multe domenii.
Introducerea pe listă ar trebui să ducă la restricționarea accesului consumatorilor, în termen de 15 zile, potrivit legii. În practică, între decizia autorității și ceea ce poate deschide un utilizator în browser poate exista o diferență semnificativă.
Nu toți furnizorii de internet blochează accesul
De exemplu, o decizie a ONJN, din 17 septembrie 2026, include 63 de noi adrese web pe lista neagră a jocurilor de noroc. Existența deciziei nr. 678 și publicarea anunțului pe 22 septembrie sunt confirmate pe site-ul instituției.
La aproape o lună de la adoptarea deciziei, numai 10 dintre cele 63 de adrese apăreau ca blocate în conexiunile testate. Celelalte 53 puteau fi încă accesate prin anumiți furnizori de internet din România. Cu alte cuvinte, aproximativ 84% dintre adresele verificate rămâneau accesibile (n.r. la data redactării articolului, 14 octombrie).
Obligația furnizorilor de internet este prevăzută în legislație. OUG nr. 77/2009 stabilește că aceștia trebuie să respecte deciziile Comitetului de Supraveghere al ONJN privind restricționarea accesului la site-urile de jocuri de noroc neautorizate în România.
Potrivit documentelor publicate de autoritate, notificările ONJN sunt transmise către 569 de furnizori de rețele și servicii de comunicații electronice, iar termenul de conformare este de 15 zile. Procedura presupune redirecționarea utilizatorilor către o pagină care afișează un mesaj al autorității.
Actualizarea listei negre a operatorilor de jocuri de noroc este făcută periodic de ONJN.
Aceeași platformă, altă adresă
Blocarea unui domeniu nu înseamnă închiderea afacerii care funcționează în spatele lui.
Un mecanism folosit pentru ocolirea restricțiilor este lansarea unor site-uri „oglindă”: adrese alternative care oferă acces la aceeași platformă sau reproduc serviciul inițial. Nu este obligatoriu să existe o infrastructură complet nouă; uneori, schimbarea privește doar adresa prin care utilizatorul ajunge la serviciul respectiv.
O adresă nouă poate semăna aproape perfect cu cea anterioară: o literă diferită, o cifră adăugată sau o altă extensie. Dacă restricția vizează domeniul identificat, noua adresă poate rămâne accesibilă până când este detectată și inclusă în măsurile de blocare.
Aceasta este vulnerabilitatea mecanismului: operatorul poate schimba adresa mai repede decât este actualizată restricția.
Pericolele la care se expun consumatorii
Riscul platformelor neautorizate nu se rezumă la pierderea banilor pariați. Utilizatorii pot ajunge într-un mediu în care măsurile de protecție sunt absente, insuficiente sau greu de verificat.
Unele site-uri atrag clienți tocmai prin promisiunea accesului fără verificarea identității ori prin posibilitatea de a ocoli autoexcluderea.
Verificarea identității și a vârstei este una dintre barierele prin care poate fi împiedicat accesul minorilor. Dacă o platformă permite participarea fără verificări efective, această barieră slăbește sau dispare.
O căsuță în care utilizatorul declară că are peste 18 ani nu echivalează cu verificarea vârstei. În lipsa unor controale reale, un copil poate declara o vârstă falsă fără ca platforma să detecteze situația.
Cui îi sunt încredințate datele
Înregistrarea pe o platformă poate presupune transmiterea numelui, a datelor de contact și a informațiilor de plată. Dacă sunt solicitate documente de identitate, expunerea devine și mai mare. Întrebarea este cine colectează aceste informații și cât de ușor poate fi tras la răspundere.
Lipsa licenței nu dovedește automat că datele sunt vândute sau folosite fraudulos. Dar identitatea neclară a companiei și lipsa unei supravegheri locale fac mai dificilă verificarea modului în care sunt protejate și folosite.
Jucătorii riscă amenzi
Potrivit OUG nr. 77/2009, persoanele care participă la jocuri de noroc online, pe platformele care nu sunt autorizate de autoritățile din România, riscă amenzi cuprinse între 5.000 – 10.000 de lei.