Ministrul Tineretului și Sportului, Eduard Novak, s-a antrenat în Bulgaria, la Plovdiv, înainte de a participa la Jocurile Paralimpice de la Tokyo, în absența unui velodrom de ultimă generație din țara noastră.
Chiar dacă Eduard Novak deține patru medalii paralimpice la ciclism (trei de argint și una de aur), se pare că dezvoltarea ciclismului nu îi este o prioritate. Ultimele demersuri ale Ministrul Sportului – Eduard Novak, au fost doar în județele de influență politică. Proiectele acestuia vizează doar județele Covasna, Harghita, Mureș și Alba, citește articolul aici.
Singurul stadion de velodrom din România, se află în cadrul complexului sportiv Dinamo. Chiar dacă stadionul este în moarte clinică, acesta salvează vieți.
Construit în urmă cu 70 de ani, velodromul de la Dinamo a devenit o adevarată ruină. În urmă cu 5 ani, se organizau două competiții anual, însă de atunci stadionul este în moarte clinică. Ultima competiție din România, se organizează în Bulgaria.
Locul a devenit baza de aterizare pentru elicopterele care duc pacienții la Spitalul de Urgenta Floreasca.
Să ajungi la pista de ciclism este o aventură – treci de stadionul de fotbal Dinamo, apoi de terenul secund, aflat şi el în stare de degradare.
Velodromul este o construcţie ovală, cu ceea ce reprezentau odată tribune de beton pe o parte şi de fier pe cealaltă. Pista este beton, spartă, crăpată, cu brazde peste care nu îţi închipui că s-ar putea trece cu bicicleta la vieteze mari. La mijloc este un teren cu iarbă crescută peste măsură, denivelat, care are şi buturi de rugby, semn că acolo s-a practicat odată sportul. Un utilaj ruginit de bătătorit pamântul pare plecat din filme în care este prezentată Apocalipsa.
O fotografie din 2014, în timpul unui concurs național de ciclism.
Investiție inutilă la Craiova.
Primăria din Craiova a construit în urmă cu 10 ani un velodrom în Parcul Nicolae Romanescu, dar constructorii nu au reuşit să toarne betonul cu înclinaţia impusă de standardele internaţionale şi este impracticabil pentru ciclismul de performanţă. Periodic, acolo se organizează concursuri de automobilism, bâlciuri şi concerte.
În 1890 Bucureştiul avea velodrom, în 2021 are o ruină.
Ciclismul s-a aflat printre primele sporturi practicate în România, alergările pe pistă pe primul velodrom construit din lemn în Bucureşti, la Şosea, lângă Bulevardul Kisseleff, fiind organizate de elita Capitalei încă din ultimul deceniu al secolului XIX.
Ediţia a III-a a cotidianului “Epoca” din 31 martie 1896 anunţa mare eveniment sportiv pe velodromul de la Şosea: ,,Velodromul Kisseleff – Mari alergări de bicicletă, mare concurenţă între d-nii Bruno Von Ptichner şi Jean Mihăescu. Duminică, 31 Martie 1896, începutul alergărei la orele 2 p.m. Cursa I. Viteza (prof.), 1 tur 250 metri, contra cronometru, cine va bate recordu de 29 ¼ secunde premiu 80 lei, înscrierea 4 lei. Cursa II. Amatori 10 tururi 2500 metri pentru 3 premiuri objecte, înscrierea 4 lei. Cursa III Viteză (prof.) 10 tururi 2500 metri pentru championagiul Romîniei va primi o medalie de aur în valoare de 200 lei, premiul II si III cîte un object de artă, înscrierea 5 lei. (…) Toţi amatorii cari au alergat în curse profesionale şi nu au luat nici un premiu în bani nu sunt sterşi dintre amatori. Directia îşi reserve dreptul în casul cînd pentru cursurile de Juniori şi amatori nu vor fi concurenţi ânscrişi înainte cu o zi, a schimba programul. Alergătorii însrişi la curse sunt scutiţi de taxa de intrare în Velodrom. Înscrieri nu se vor primi nici una, sub nici un cuvînt, în ziua cursei. Musica militară va distra pe onor Public cu cele mai noui arii naţionale. Bufetul va fi bine aranjat. Preţurile locurilor; Loje de rînd I 20 lei, Loje de rînd II 12 lei, Stal I 4 lei, Stal II lei 2,50. Stal III lei 1,50, Intrarea 1 leu. Dacă vor fi 2 alegători va fi numal 1 premiu. Dacă vor fi 4 alergători vor fi numai 2 premiuri. Dacă vor fi 6 alergători vor fi 3 premiuri. În cas de ploaie, programul de Vineri va fi valabil pentru alergarea de Sîmbătă 30 Martie”, era textul care chema bucureştenii la o cursă de biciclete pe velodrom, în urmă cu 119 ani.
Mai târziu, în perioada interbelică, apare atestat un alt velodrom, de la Şoseaua Ştefan cel Mare, construit pe locul actualului stadion Dinamo. După schimbarea regimului şi apariţia clubului Dinamo, velodromul este transformat în stadion de fotbal, iar cicliştilor le este destinată o nouă pistă, în spate, pe locul fostului Hipodrom Floreasca.
Concluzia: Singurul velodrom din Romania va deveni istorie.
Complexul Dinamo în anul inaugurării.