Valentin Negru: “Suporterii Rapidului trebuie sa redevina uniti!”

Considerat un fotbalist cu IQ peste medie, Valentin Negru studiaza managementul sportiv in Danemarca. in urma cu mai bine de un deceniu, la Berlin, a avut “tupeul” sa treaca peste Daniel Niculae si Mugurel Buga pentru a inscrie din penalty in poarta gazdelor de la Hertha. S-a retras prematur chinuit de o accidentare suferita la 22 de ani.

-Avand in vedere ca este vorba de un interviu de nisa, legat aproape in totalitate de Rapid, cand si cum ai ajuns sa joci pentru echipa din Giulesti?

-Data exacta este luna ianuarie 2004. Atunci, odata cu venirea lui Ioan Becali si a antrenorului Dan Petrescu la Rapid am sosit si eu in Giulesti. Veneam de la Sportul Studentesc, dar nu singur, ci impreuna cu George Galamaz si Cristi Irimia. insa apropierea mea de Rapid este mult mai veche. Aveam doar 16 ani cand m-am pregatit o iarna intreaga cu cei de la Rapid, atunci cand antrenor era nea Mircea Lucescu. Din pacate, negocierile dintre Rapid si Sportul nu aveau sa se concretizeze.

-Care a fost cel mai frumos meci jucat de tine in Giulesti si care ti-a ramas in suflet?

-Fara nici o discutie nu voi uita niciodata turul cu Hamburg din campania aceea fantastica in Cupa UEFA. Eu am intrat in minutul 13 dupa o accidentare a lui Dica si am reusit sa castigam cu 2-0 dupa un meci fabulos. imi amintesc si de atomosfera de pe stadion, cu suporterii care ne-au purtat spre victorie.

-Ai prins Rapidul in doua perioade distincte, atunci cand zburda in Cupa UEFA, dar si in plina saracie. Cum ai perceput acele perioade?

-intr-adevar sunt perioade diametral opuse. in prima parte era mult mai bine din punct de vedere financiar. Dar contractele celor care au reusit mari performante atunci nu erau foarte mari, se situau undeva intre 30-35 de mii de euro. Paradoxal, abia dupa perioada aceea contractele au urcat vertiginos la 180-200 de mii de euro si stim foarte bine la ce sume s-a ajuns ulterior. Din acest motiv o parte dintre jucatorii care au evoluat atunci in campania europeana au si plecat. intr-un fel li se facea o nedreptate, practic nu li s-au recunoscut meritele. Au existat fotbalisti foarte buni, exponentiali pentru Rapid, care au ramas cu acelasi contract si, in schimb, au venit jucatori pe contracte mult mai mari. Era normal ca cei care au obtinut performantele respective sa se simta nedreptatiti.

-Si cea de-a doua perioada?

-A doua perioada este cea cu promovarea. Eu am prins acea promovare si inca jumatate de an din sezonul in care din pacate s-a retrogradat. A fost un an extrem de greu, dar pana la urma ramasesem cu satisfactia promovarii. A fost o satisfactie si o refulare foarte mare fiindca nimeni nu a crezut in noi. Toti eram constienti ca nu vom putea juca in prima liga datorita faptului ca nu primisem licenta. in plus aveam restante salariale de 8-9-10 luni, sau chiar si mai mult de 1 an! Am simtit insa permanent suporterii alaturi de noi si parca totul devenea mai usor. imi pare rau ca dupa ce am promovat a venit acea aniversare parca blestemata, in care galeria s-a divizat. N-a mai fost aceeasi unitate si acest lucru s-a resimtit din pacate si pe teren.

-In victoria aceea fabuloasa obtinuta in Cupa UEFA pe terenul formatiei Hertha Berlin, tu ai fost cel care a luat balonul sa execute penalty-ul obtinut. Ai fost desemnat de Lucescu sa executi, sau a fost initiativa ta?

-Nu e neaparat ceva spectaculos, totul a tinut de moment. A fost in prima faza Daniel Niculae, el era cel desemnat sa execute penalty-ul. insa chiar el fusese cel faultat exact la glezna la care avea unele probleme. Eu abia intrasem, de 3 minute si prima atingere de balon a fost chiar pasa catre Nico. Initial m-am dus doar sa vad cum este el, cum se simte, daca glezna este ok, sau daca va trebui sa iasa. Am constatat ca nu poate sa bata, apoi Mugurel Buga a luat mingea, dar l-am simtit putin nesigur. Atunci i-am spus ca daca nu este sigur sa ma lase pe mine. si asta a fost tot. Pentru mine a fost ceva extraordinar, o descatusare totala. Era primul meci in care jucam dupa o pauza de 8 luni cauzata de o accidentare. Golul a fost un fel de rasplata pentru lunga perioada in care am strans din dinti.

-La vremea respectiva erai considerat un fotbalist cu un IQ peste media majoritatii celor care evoluau in Liga 1. De unde aceasta concluzie?

-in perioada in care eram la Sportul aveam un psiholog care ne-a testat IQ-ul, desi se spune ca pentru fotbal nu este chiar cel mai important lucru. Sa stii ca nu am iesit cu cel mai mare coeficient de inteligenta. Am fost undeva la egalitate cu Galamaz, dar imi amintesc ca si ceilalti colegi erau cam tot pe acolo. Cel mai bine a iesit insa la acest capitol Octavian Chihaia. Ca sa ma exprim mai plastic, am fost o generatie de baieti destepti! Asta cu cel mai mare IQ este o exagerare. Sa spunem ca am un IQ mediu, spre ridicat. insa nu este ceva extraordinar si sunt convins ca exista alti fotbalisti care sunt mai dotati intelectual ca mine.

-Care consideri ca este cea mai mare realizare a ta pe plan sportiv?

-Daca ne referim doar pe plan sportiv, indiscutabil vorbim despre sfertul de finala pe care l-am atins cu Rapid in Cupa UEFA si Cupa Romaniei castigata tot cu Rapid.

-Care a fost pentru tine unul dintre cele mai grele momente traite de-a lungul carierei?

-Fara niciun dubiu, accidentarea de care aminteam mai devreme. M-a prins dupa un an si jumatate petrecut la Rapid, dintre care in ultimul sezon jucasem 30 de meciuri. Era anul in care ne-am calificat in cupele europene. Mi-a taiat un pic aripile pentru ca mi-a redus din calitatile fizice. Practic a fost o accidentare la spate, o hernie de disc. Din pacate, aceasta accidentare avea sa ma urmareasca tot restul carierei.

-Ce te-a determinat sa te alaturi echipei de Old Boys a Rapidului?

-Sa va dezvalui un secret. Conform regulamentelor din unele competitii, in mod oficial sunt mai tanar decat cei din lotul de Old Boys. insa de cand am renuntat la fotbal imi face mare placere sa joc tot pentru Rapid. Practic, aici, la Rapid Old Boys, prin doza noastra de entuziasm, incercam sa mentinem viu spiritul Rapidului. Sigur, noi ne dorim sa existe o singura echipa, ca in vremurile bune, dar din pacate lucrurile nu se indreapta deloc in directia buna.

-Ce ai simtit atunci cand ai aflat vestea intrarii in faliment a Rapidului si te-ai gandit vreun moment daca se putea face mai mult decat s-a facut pentru salvarea clubului?

-Personal, cred ca au fost doua momente. in primul, poate ar fi fost mai bine sa se intre in faliment chiar inainte de barajul acela cu Chiajna. Atunci toti rapidistii erau uniti si chiar si cu faliment strangeam randurile si acum eram un singur club, o singura echipa. Poate ca nu puteam sa fim in momentul actual in prima liga, dar in liga a II-a eram cu siguranta. Acum, cand s-a declarat falimentul definitiv, simt regrete si o imensa strangere de inima, dar incerc sa privesc cu speranta. Eu cred ca totusi rapidistii se vor uni din nou, fiindca fara unitate nu exista cale de succes.

-Multi oameni din fotbal sustin ca nu ai avut o exprimare in totalitate pe masura talentului tau. Este adevarat?

-O perioada si eu credeam acelasi lucru si multi ma priveau ca pe un talent un pic ratat. Dar multa lume nu stie de acea accidentare suferita la doar la 22 de ani. Poate lucrurile ar fi fost altfel. Din punctul meu de vedere, exceptand faptul ca intr-adevar am fost genul de fotbalist un pic mai comod, eu cred ca am obtinut cam maxim din ceea ce puteam sa obtin in conditiile date. Oricum, accidentarea aceea mi-a redus enorm din potential.

-Dupa retragerea prematura ai decis sa urmezi cursuri pentru a deveni manager de club. Ce te-a atras catre aceasta cale?

-Initial, decizia de a ma retrage nu a avut legatura cu managementul. Era legata de antrenorat, pentru ca retragerea din activitate era o conditie obligatorie pentru a putea urma cursurile licentei A+B. Asta m-a determinat sa renunt la cariera de jucator. Facultatea de Management pe care o urmez in Danemarca a survenit constientizand ca in momentul in care renunti la fotbal trebuie sa iti deschizi mai multe usi. Cand a sosit clipa retragerii nu ai ajuns nici macar la jumatatea vietii, asa ca trebuie sa te gandesti ce poti face in viitor, management, antrenorat, sau te apuci de soferie. Avand familie, copii, trebuie sa privesti spre viitor, mai ales cand de la varsta de 10 ani nu ai stiut altceva decat fotbal.

-Intr-un viitor poate ipotetic, atunci cand Rapid va reveni in prim planul fotbalului romanesc si ti s-ar propune sa fi managerul clubului, te-ai vedea in aceasta posturã?

-Sincer, imi doresc sa devin antrenor si sa urmez o cariera in antrenorat. Dar nu stii niciodata ce se poate intampla in viata. intreaba-ma insa daca in viitor imi doresc sa fiu antrenorul Rapidului si raspunsul este unul singur: DA!

Interviu realizat de Ioana Valceanu

Etichetat cu: , ,
Postat în FOTBAL INTERN

Comenteeeezi?!!

LIGA 1 2017/18
Loc Echipa Pct. J +/-
1FCSB622
2CFR Cluj422
3CS U Craiova422
4FC Botosani421
5Dinamo Bucuresti322
6FC Voluntari321
7FC Viitorul321
8OSK Sf Gheorghe320
9ACS Poli Timisoara320
10Astra Giurgiu32-1
11Concordia Chiajna12-1
12CSM Poli Iasi12-2
13Gaz Metan Medias12-3
14Juventus Bucuresti02-4